luni, 30 august 2010

Ossa.

De obicei pun intrebari, ma zbat, imi iau cateva momente sa ma linistesc. Dar cu el nu puteam.. Si l am lasat sa ma poarte in lumea lui.. Mi'a povestit despre viata lui, despre oameni si cata muzica detine..
Il priveam hipnotizataa si nu indrazneam sa'l opresc..
Il ascultam cu cea mai mare atentie. Ii daruiam din cand in cand, unul din zambetele mele cele mai frumoase. Ma simteam deodata , cu mult mai bine decat m'a facut sa ma simt alt baiat vreodata..
Si am pornit spre Constanta.. Lagarul fericirii mele! Casa lui natala..
Am alergat ca gandul pe stradutele mici si luminate, pana la Cazinoul acela.. Da!! Acela, pe care il stim cu toti.. Vechi, dar impunator.
M'am apropiat de mai multe ori, sa'i vad mai de aproape culoarea ochilor. un negru dureros.. Orice gand imi venea in minte, in legatura cu ochii lui, era spulberat !!!
Mi'am prins mainile de balustrada.. si am strans'o atat de tare, incat inchieturile mi se facusera albe..

el, era in spatele meu.. Si am stat asa secunde intregi. Cand m am intors, l am privit in ochi. I'am vazut teama.. Apoi, am simtit linistea si frumosul in primul sarut perfect ! Si el, nu a fugit. Nici nu s'a speriat , nici macar nu mi'a facut un repros. Nu m'a parasit nici macar o clipa..
Mai tarziu, mi'a acoperit intreg corpul de sarutari.. iar buzele lui trasmiteau cel mai dulce sentiment.
Acum, vreau sa stii, ca ai fost TOTUL!!
Si as mai vrea sa stii, ca as mai alerga cu tine intr'o furtuna de nisip..
[..] m'as mai trezi langa tine, zambind si multumind in gand.
Si imi este dor sa ma strangi la pieptul tau..


- merg agale pe un drum tocit de tara. In jurul meu, liniste. M'am trezit exact pe drum, nestiind exact momentul in care am parasit casa..
Eu aici, el acolo ! Te mai intrebi de ce iubesc marea?!

vineri, 2 iulie 2010

Inca o treapta.


Totul ar trebui sa fie simplu.
Dragostea. Scrisul. Mersul. Marea. Durerea. Muzica. Surasul. Viata. Copiii. Batranii. Padurea. Cerul. Lacrimile. Ura. Credinta. Nasterea. Trupul. Muzica. Iarba. Vacantele. Moartea.
Totul.
Totul ar trebui sa fie mult mai simplu. Dar noi complicam totul. Pentru ca simplitatea ne sperie. Ne conduce in sufletul nostru. Si de'acolo, spre Dumnezeu. Si asta ne sperie. Si asa complicam totul. Mintea noastra nu accepta un Dumnezeu asa de simplu...
Totul ar trebui sa fie atat de simplu!
Pentru ca Dumnezeu e simplu. E dragoste.
Dragoste..

[ Ii multumesc pentru cat de mult m'a ajutat ! ]

vineri, 18 iunie 2010

Zambeste'mi..

As vrea o data si o data sa imi dau seama cum se simt sandalele mele cu mine, la fel precum as vrea sa aflu cum se simt oamenii la care tin alaturi de mine.
Mi'e frica de sentimente care merg intr'o unica directie.
Mi'ar fi teama sa iubesc daca as fii convinsa ca nu sunt iubita.
Da, spune'i egoism, spune'i lipsa de curaj, dar asa simt.
Te pot minti cu asta?! Iti pot spune ca nu am iubit niciodata pe cineva care sa ma fi urat?! Poate pentru ca am facut si asta, iti voi spune ca dragostea neimpartasita merge catre o unica directie: ura.
M'am gandit mereu, insa, ca iubirea nu cauta reciprocitate, ca iubirea ofera pur si simplu.
Da, ofera, dar cui sa ofere, daca nimeni nu vrea sa primeasca?!
Intr'un fel sau altul, un suflet care se pune pe tava e deseori de nedorit, in comparatie cu unul pentru care ar trebui sa lupti.
Nu as vrea sa credeti ca privesc iubirea intr'o maniera rece, frivola, nu e deloc asa, sau cel putin nu as vrea sa fie. Stiu bine ce si cum e cu ea, in special prin faptul ca am avut multe ocazii sa o privesc si prea putine sa o traiesc, asa ca , voi fi cu siguranta cea mai obiectiva persoana in analiza ei.
Mult timp am avut impresia ca acest “domeniu” imi este interzis ca subiect de discutie intr'o conversatie..
Pana acum ceva timp cand imi apare el.
Nu avea nimic si avea totul. Avea sclipirea sufletului, avea puterea mintii. Semana cu mine, nu din aceasta perspectiva neparat. Simplitatea lui. Asta imi lipsea! Darul de a spune ceea ce crede, suficient de convingator incat sa se inteleaga, suficient de linistit incat sa imi modific punctul de vedere, daca simt ca este necesar.
Vreau sa simta ca il inteleg, pentru ca il inteleg. Intotdeauna am inteles..
Vreau sa creada ca stiu ce simte, chiar daca nu poate sa explice in cuvinte, dar mai presus de orice, vreau sa isi dea seama ca a mai fost o copila, la fel ca el, care a trait aceleasi stari, care a zambit la fel de larg..
Deja-vu.
Asta este si ramane pentru mine..


* pentru C. si micutul din el.

sâmbătă, 22 mai 2010

Never RIDE faster than your ANGEL can fly!

* Craig David ft. Sting - Rise and fall !

marți, 11 mai 2010

I swear ive seen your face before.

Enervant e ca imi aduc aminte fiecare detaliu, doar ca, insumandu'le, nu pot incropi mai mult decat o statuie de ceara a ceea ce a fost.
Lipseste esentialul, lipseste partea in care bateau inimile.
E ca si cum ai incerca sa'ti amintesti un gust, sau un parfum, sau o durere..
Nu poti! Lucrurile astea nu lasa alta urma, in afara de numele pe care l'au purtat candva.
Imi amintesc ca era gin tonic, imi amintesc ca era tarziu, imi amintesc ca imi tremurau si degetele de la picioare, imi amintesc ca stateam cu capul pe polita de lemn a barului, dar nu'mi pot imagina in niciun fel cum erau toate acestea, de fapt.
* Day track: Timbaland feat Katy Perry - If we ever meet again !