joi, 4 februarie 2010

Nightmare thoughts.

Mi se parea ca aud ecoul unor cuvinte izvorate din adancurile neintelese. Aveam senzatia unei caderi line, parca plutind. Traiam un amestec de vis si cunostinta. Imi placea plutirea amortita si calma. Sufletul imi tresarea din cand in cand, dand sa se trezeasca, dar se lasa apoi si mai obosit, invaluit de raceala caderii spre sfarsit.
Ecoul mi se parea mai aproape si mai proaspat. Uneori, retineam cuvintele. Simteam la cap o durere ascutita. Apoi in stanga pieptului. Mereu in stanga pieptului. Soaptele se apropiau si se departau de urechea mea. Un gand imi sparse incrancenarea : "Sunt vie, dar unde sunt?! "
In fata ochilor, imi aparu o pata mare, alba si amenintatoare. " Parca e.. ! Dar.. de ce nu vad nimic?! " Nu mai simteam plutirea. Mana mea atinse ceva dur si rece. Am simtit un deget miscandu'se .. " De ce nu pot deschide ochii?!"
Un coridor. M'am vazut pe un coridor, deschiz
and in graba usile incaperilor gandirii, aproape tipand : " Cum fac sa deschid ochii?!" .
Fiecare incapere era plina cu forme asemenea unor umeri ridicati a " nu stiu" . Dupa o usa, m'am izbit de un perete sticlos. Am scancit de durerea ce mi se insurubase in frunte. Trupul mi se zgudui spasmodic. Simteam de'a binelea patul, dar nu vedeam nimic. Am ramas nemiscata, cautand sa inteleg ce se intampla in jur. In stanga mea, aproape soptit , se depana o rugaciune..
Am ascultat cu incordare!
In sfarsit ..
Era scumpa mea mama.! Iar eu.. imi revenisem!
A fost decat.. un cosmar al gandurilor!