:-&

" Nimeni nu mai are timp sa vada ce e cu adevarat in jurul sau!

[..] am constatat ca trec zilnic prin acelasi loc, dar in fiecare zi vad cate ceva nou.. cCa si cum ar aparea peste noapte..
Oare asa ne schimbam si noi?! tot peste noapte?!

Am stat sa ma gandesc la anotimpuri.. la zilele care trec pur si simplu pe langa noi si nu facem absolut nimic.. Unde se duc toate?! Mi'ar placea sa am o cutiuta magica in care sa adun tot ce e mai de pret in lumea asta.- sanatatea, dragostea, si emotia trairii.. Pacat doar ca in momentul asta am incorporat in cutie doar spaima, nepasare si sictir fata de cei din jur.. Si ajunge doar ca o singura persoana sa o dea in bara fata de tine ca mai apoi sa iti pierzi increderea in toti ceilalti, cu toate ca stii ca nu'i corect fata de ei.. Dar fata de tine a fost corect??

Stau si ma intreb pana cand ne vom mai folosi unii de altii?! Pana cand ne vom secatui de puteri si de bun simt?! Bunul simt care se pare ca multora le lipseste.. Unde sunt gesturile alea marete despre care toti vorbiti?!
Totul pare atat de complicat, cand in realitate e atat de simplu.. S'ar duce o groaza de macinare a nervilor, daca oamenii chiar ar spune exact ce simt in momentul in care simt ceva.. fie ura, fie dragoste fie orice altceva..

Nu stiu pe cine incerc sa pacalesc aici.. nu exista nici iubire platonica, nici prietenie, pe viata nici nimic altceva..

nimeni nu stie ce isi doreste cu adevarat, nimeni nu stie ce anume are de oferit celorlalti.. Sau ce asteptari ar trebui sa aiba de la ceilalti.. In schimb toti, dar absolut toti, au pretentii.

Si ce e si mai ciudat, toti cred ca li se cuvine totul, dar nu fac nimic sa il merite.. "

------

Resemnarea e un proces patetic atunci cand se poate face ceva, dar cand cel mai bine e sa accepti situatia asa cum e, devine un act de demnitate dusa la extreme.Trucul sta in aplicarea ei, in felul cum o poti percepe la nevoie, cum sa nu o lasi sa devina lasitate.

Urma zilei de ieri a lasat un gust amar in viata mea, de parca tot ce a fost bun vreodata s'a transformat in otrava si s'a scurs in ziua de ieri.

Acum ma simt iar goala, pustie fara idee de directia in care ma indrept cu pasii lenti pe care ii fac in sila, descumpanita si dezamagita de problemele ce ma inconjora, de fiintele ce se invart in jurul meu.

Inca sunt pe punte, stiu asta, simt vantul care ma plesneste peste fata, dar nu pot sa vad urma de simtire, de spernata si tot astept sa se intample ceea ce trebuie, dar tarmul e departe si intarzie sa apara.

Nu ma voi resemna in cazul asta.. voi astepta pana se termina totul ca sa o pot lua de la capat.!

Traieste'ma..

Sa traiesti Onutule draga, si sa fii buna. Sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita..

Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca, mai intai cei rai nu pot fi iubiti, si'al doilea.. Al doilea.. de! Norocul si celelalte ''pere malaiete'', care se aseamana cu el, vin de afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n'ai nicio stapanire si nicio putere, pe cand fericirea, adevarata fericire, in tine rasare si in tine'nfloreste si leaga rod, cand ti'ai pregatit sufletul pentru ea. Si pregatirea este o opera de fiecare clipa, - cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce'ai insirat si iar trebuie s'o iei de la inceput.

De aceea vezi asa de putini oameni fericiti.. Atati cati merita !

A, daca nu ne'am iubi pe noi asa fara de masura, daca n'am face atata caz de persoana noastra si daca ne'am dojeni de cate ori am mintit sau ne'am surprins asupra unei rautati, ori asupra unei fapte urate, daca, in sfarsit ne'am examina mai des si mai atent, am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaie in nobila noastra faptura.

Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor! Cine'i mai deschis la minte, trage invatatura si din durerile altora.

Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce vrei. Si vad c'ai inceput sa stii asta. Doamne, ce bine'mi pare c'ai inceput sa te observi, sa'ti faci singura mustrari si sa'ti cauti singura drumul cel adevarat!

Asa, Onutule draga, cearta'te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai.

Fa'te mica, fa'te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi: "Uitati'va la mine!"

Dar mai ales, as vrea sa scriu de'a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nicio fapta a carei amintire te'ar putea face vreodata sa rosesti!

Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata..

Te imbratiseaza cu drag,

Andor..

nu stiu.

Nu stiu sa scriu frumos. Nu stiu ce inseamna acest "frumos". Nici daca as scrie in vis, tot n'as scrie frumos pentru ca visele mele sunt ca mine, chinuite, intoarse catre sine, ascunse pana la nebagare de seama.

Cand ma ridic de jos, privirea imi este inhatata fara putinta de intoarcere, de tot ce este meschin si jalnic.

Si atunci unde sa caut "frumosul"?! Cum sa ignor ceea ce simt?!

I'am auzit vocea astazi.. I'am simtit respiratia! In el am gasit acest "frumos". Dar acum, cum el nu mai este .. nu mai stiu ce este acest "frumos" . 'A fost al meu. Doar al meu! Si nu a fost un vis.

A fost cea mai dulce realitate..

Cand il aveam in fata mea, ma intrebam cum sa fac sa nu il pierd.

Si ma intrebam cum sa fac sa'l conving sa se intrebe acelasi lucru..

Ma doare ca nu pot sa'l strang in brate.

Si ma intreb daca el ar intelege tot ce scriu..

Imi doresc tare mult sa fie fericit !

Chiar daca frumosul nu exista (ci doar ideea mea de frumos) , el exista !

** P.s : Si mie imi este dor de tine ..

Ossa.

De obicei pun intrebari, ma zbat, imi iau cateva momente sa ma linistesc. Dar cu el nu puteam.. Si l am lasat sa ma poarte in lumea lui.. Mi'a povestit despre viata lui, despre oameni si cata muzica detine..
Il priveam hipnotizataa si nu indrazneam sa'l opresc..
Il ascultam cu cea mai mare atentie. Ii daruiam din cand in cand, unul din zambetele mele cele mai frumoase. Ma simteam deodata , cu mult mai bine decat m'a facut sa ma simt alt baiat vreodata..
Si am pornit spre Constanta.. Lagarul fericirii mele! Casa lui natala..
Am alergat ca gandul pe stradutele mici si luminate, pana la Cazinoul acela.. Da!! Acela, pe care il stim cu toti.. Vechi, dar impunator.
M'am apropiat de mai multe ori, sa'i vad mai de aproape culoarea ochilor. un negru dureros.. Orice gand imi venea in minte, in legatura cu ochii lui, era spulberat !!!
Mi'am prins mainile de balustrada.. si am strans'o atat de tare, incat inchieturile mi se facusera albe..

el, era in spatele meu.. Si am stat asa secunde intregi. Cand m am intors, l am privit in ochi. I'am vazut teama.. Apoi, am simtit linistea si frumosul in primul sarut perfect ! Si el, nu a fugit. Nici nu s'a speriat , nici macar nu mi'a facut un repros. Nu m'a parasit nici macar o clipa..
Mai tarziu, mi'a acoperit intreg corpul de sarutari.. iar buzele lui trasmiteau cel mai dulce sentiment.
Acum, vreau sa stii, ca ai fost TOTUL!!
Si as mai vrea sa stii, ca as mai alerga cu tine intr'o furtuna de nisip..
[..] m'as mai trezi langa tine, zambind si multumind in gand.
Si imi este dor sa ma strangi la pieptul tau..


- merg agale pe un drum tocit de tara. In jurul meu, liniste. M'am trezit exact pe drum, nestiind exact momentul in care am parasit casa..
Eu aici, el acolo ! Te mai intrebi de ce iubesc marea?!

Inca o treapta.

Totul ar trebui sa fie simplu.
Dragostea. Scrisul. Mersul. Marea. Durerea. Muzica. Surasul. Viata. Copiii. Batranii. Padurea. Cerul. Lacrimile. Ura. Credinta. Nasterea. Trupul. Muzica. Iarba. Vacantele. Moartea.
Totul.
Totul ar trebui sa fie mult mai simplu. Dar noi complicam totul. Pentru ca simplitatea ne sperie. Ne conduce in sufletul nostru. Si de'acolo, spre Dumnezeu. Si asta ne sperie. Si asa complicam totul. Mintea noastra nu accepta un Dumnezeu asa de simplu...
Totul ar trebui sa fie atat de simplu!
Pentru ca Dumnezeu e simplu. E dragoste.
Dragoste..

[ Ii multumesc pentru cat de mult m'a ajutat ! ]

Zambeste'mi..

As vrea o data si o data sa imi dau seama cum se simt sandalele mele cu mine, la fel precum as vrea sa aflu cum se simt oamenii la care tin alaturi de mine.
Mi'e frica de sentimente care merg intr'o unica directie.
Mi'ar fi teama sa iubesc daca as fii convinsa ca nu sunt iubita.
Da, spune'i egoism, spune'i lipsa de curaj, dar asa simt.
Te pot minti cu asta?! Iti pot spune ca nu am iubit niciodata pe cineva care sa ma fi urat?! Poate pentru ca am facut si asta, iti voi spune ca dragostea neimpartasita merge catre o unica directie: ura.
M'am gandit mereu, insa, ca iubirea nu cauta reciprocitate, ca iubirea ofera pur si simplu.
Da, ofera, dar cui sa ofere, daca nimeni nu vrea sa primeasca?!
Intr'un fel sau altul, un suflet care se pune pe tava e deseori de nedorit, in comparatie cu unul pentru care ar trebui sa lupti.
Nu as vrea sa credeti ca privesc iubirea intr'o maniera rece, frivola, nu e deloc asa, sau cel putin nu as vrea sa fie. Stiu bine ce si cum e cu ea, in special prin faptul ca am avut multe ocazii sa o privesc si prea putine sa o traiesc, asa ca , voi fi cu siguranta cea mai obiectiva persoana in analiza ei.
Mult timp am avut impresia ca acest “domeniu” imi este interzis ca subiect de discutie intr'o conversatie..
Pana acum ceva timp cand imi apare el.
Nu avea nimic si avea totul. Avea sclipirea sufletului, avea puterea mintii. Semana cu mine, nu din aceasta perspectiva neparat. Simplitatea lui. Asta imi lipsea! Darul de a spune ceea ce crede, suficient de convingator incat sa se inteleaga, suficient de linistit incat sa imi modific punctul de vedere, daca simt ca este necesar.
Vreau sa simta ca il inteleg, pentru ca il inteleg. Intotdeauna am inteles..
Vreau sa creada ca stiu ce simte, chiar daca nu poate sa explice in cuvinte, dar mai presus de orice, vreau sa isi dea seama ca a mai fost o copila, la fel ca el, care a trait aceleasi stari, care a zambit la fel de larg..
Deja-vu.
Asta este si ramane pentru mine..


* pentru C. si micutul din el.

Never RIDE faster than your ANGEL can fly!

* Craig David ft. Sting - Rise and fall !

I swear ive seen your face before.

Enervant e ca imi aduc aminte fiecare detaliu, doar ca, insumandu'le, nu pot incropi mai mult decat o statuie de ceara a ceea ce a fost.
Lipseste esentialul, lipseste partea in care bateau inimile.
E ca si cum ai incerca sa'ti amintesti un gust, sau un parfum, sau o durere..
Nu poti! Lucrurile astea nu lasa alta urma, in afara de numele pe care l'au purtat candva.
Imi amintesc ca era gin tonic, imi amintesc ca era tarziu, imi amintesc ca imi tremurau si degetele de la picioare, imi amintesc ca stateam cu capul pe polita de lemn a barului, dar nu'mi pot imagina in niciun fel cum erau toate acestea, de fapt.
* Day track: Timbaland feat Katy Perry - If we ever meet again !

Mas..

Ce e o victorie pentru un invingator?! Inca o raza..

Ce e o victorie pentru un invins?! Un alt soare..

Avem nevoie de ying, pentru a simti yang-ul, asa cum avem nevoie de negru, pentru a pretui albul..

* Day track: Nelly Furtado - Mas !

Un trocito..

Tu.. esti de toate!

Mai putin ceea ce chiar esti, pentru ca asta nu poti fi.

Intr'o alta lume treaba asta ar fi trista.

In lumea mea in care nu conteaza, nu conteaza cum este. Bine ca este!

Care tu?! Tu.

Nici eu nu stiu..

Nu stiu daca te cunosc. Nu stiu daca te'am cunoscut vreodata sau daca voi avea ocazia sa o fac. Nu stiu daca esti un vis.. dar eu stiu sigur ca te'am visat. Nu stiu daca esti un sunet.. dar eu stiu sigur ca te'am auzit. Nu stiu daca esti o culoare.. dar eu te'am vazut. Nu stiu daca esti un fior.. dar eu te'am simtit.

Mi'ar placea sa te invit la o limonada! Stii?! Facuta din lamaile acelea cu un miros dulceag, deloc strident, dar un pic intepator!

Limonada nu ma poate face decat sa visez, sa zambesc, sa ma incrunt putin si sa imi revin!

Ce faci?! Vii?! Mi'ar placea sa te vad si pe tine cum zambesti..

* Track day : Un trocito de cielo - Jaci VelasQuez!

Listen. :*

Noi.

Cati dintre voi a'ti folosit fraza " de luni".. stiu eu ce?!
Ei bineeee, maine dimieata ma voi trezi, si nu voi mai fi eu!
Am zis ca pot fi cine vreau, atata timp cat imi voi juca rolul bine si credibil.
Pot ajunge la scoala cu un zambet indiferent si cu aerul castigatorului potului cel mare la 6/49, le pot face pe plac profesorilor , imi pot lauda colega din fata, si pot fi draguta cu restul clasei. Voi rade cu pofta la "glumitele" ( de obicei tampite ) ale soferului de microbuz si voi zambi idiotilor care mai au putin si imi intra in ochi. Iar la coborare, ii voi spune un "nu'i nimic" alaturi de o privire iertatoare, tipului care m'a calcat pe juma' de picior.
Toata lumea ma va lauda si ma va vorbi pe la spate.. de bine. Voi trece drept tipa plin de altruism, " one in a million", fetita scumpa a societatii!
Nimeni nu va sti insa ca ajung la scoala cu cea mai mare lene posibila si cu un dezinteres total, pregatit pentru omul de la catedra care imi este profesor, ca mi'as ucide in chinuri colega din fata pentru ineptiile pe care le debiteaza si pentru felul pupincurist pe care'l afiseaza in relatia cu profesorii, ca i'as prinde in capse gura soferului de microbuz, iar idiotului i'as "ceda" una din privirile mele pline de dispret.
Nu, nu l'am uitat pe tipul care m'a calcat pe tenesi. Zace deja sub rotile microbuzului !
Asta nu e un post despre mine! Este un post despre fiecare din noi!
Este oare acesta un motiv destul de puternic sa fim noi insine, scapand astfel de zambetele fabricate sau produse de parul prea strans in coada?!

Esti ceea ce vrei sa fii si ai ceea ce stii sa obtii!

Ar trebui sa stii ca umilinta nu te duce pe culmi, sau, daca te ajuta sa ajungi cumva acolo sus, succesul capata un gust amar.

Da, ai inteles bine. Trebuie sa fii cel ravnit, nu cel care cerseste!

Si daca v'as.. in..?! :>

Ce insemnare isterica imi vine sa scriu, vai vai!!! Nu suport sa ma enervez din aspecte tehnice ale vietii, s'a inteles?! Deci nu suport. Tampitilor. Ca sunteti mai multi, ca de obicei. Asta chiar este ultima data cand ajungem aici; stiu ca nu e clar inca, dar va fi. Adica tot eu sa'mi tai singura curele din pielea de pe spinarea mea, ca'n basmele alea nebune?!

Inteleg ca rad destul de mult, dar deja mi s'a parut.. culmea secolului, ca mi se cere sa ma amuz fix cu aia care m'au disperat acum. Si'nca sa radem stilat, asa, ca doar avem pretentii. Gluma a mers prea departe, dar nu'i problema, eu pana maine imi rezolv situatia si niciodata, niciodata nu'mi va mai pasa. Chiar nu!!!
Aaaaa, dar stai! Ha-ha, cat de tare, mda. Au aparut si alte aspecte, nu doar alea tehnice. Well, deci sa plangem, totusi. Si sa murim singuri, dar cu prostia in brate.

Din ce in ce mai clar, totul..

..don't hug me, it only makes me want to never let go!

cuatro.

Nu'mi venea sa cred cand l'am vazut azi! Ochii aia frumosi.. acum pareau o cafea dizolvata. Si prin venele alea, odata colorate, acum nu mai trecea niciun simt. Si mi'am amintit brusc, cum am calcat peste inima lui si mi'am frecat piciorul, ca si cum as stinge o tigara. El a fost tigara mea. Acum, inevitabil, sa consumat. M’am inecat cu fumul lui, m’am ars cu scrumul lui, acum tot ce a ramas e un filtru cancerigen care imi produce mila.
A trebuit sa plec..
Ultima tigara se stinge acum de la sine, in timp ce'mi admira goliciunea sufleteasca. Niciodata n'am fost buna la cuvinte, n'am stiut ce sa zic la momentul potrivit. Am stiut doar sa imbratisez si sa iubesc nebuneste, sa sarut si sa simt. Dar nici macar asta nu mi'a mai ramas, de cand am plecat. Sunt goala pe dinauntru, si nu pentru ca nu mai este el, ci pentru ca m'am ratacit in mrejele alter-ego'urilor mele. E periculoasa treaba, sa ai personalitate multipla, si de fiecare data sa fii altcineva. Dar nu asta mi'am dorit?! Sa fiu altcineva?! Sa simt altceva?!
Si totusi, tu asta de acum, tu de ce mai stai?! Tu ce mai astepti?! Crezi ca o sa imi revin asa, de parca nimic nu s'ar fi intamplat in viata mea?!
Ma pufneste rasul.
Tipic. Tipic sa radem de replicile noastre sordide, aruncate doar ca sa fie acolo si ca sa ne dea un fals sentiment de siguranta.
Ce siguranta, copile, cand eu stau pe pervaz asteptand sa tresar si sa cad?! Eu cred! Nu cred, sunt sigura. Tot ce mi'a mai ramas acum e sa scriu porcarii d'astea lamentabile si sa esuez in tot ce fac, pentru ca oricum sunt un nimic. Nu ca tu n'ai fi la fel ca mine. Sau, nu neaparat ca mine.. Asta e alta problema!
Asa ca ultima tigara se stinge de la sine, o data cu ultima privire aruncata asupra ta. Dar ma pot pune eu cu "destinul" scris in stelele tale imaginare?! N'ai decat sa'ti deplangi soarta mai tarziu.. M'ai enervat si inca o faci atat de mult!
Mai bine baga'te in pat langa mine si cuibareste'te la pieptul meu. Oricum nu ne'a mai ramas nimic! Asa ca.. mai poti ramane doua minute, apoi poti sa pieri!
Te voi cauta eu pentru a'ti spune unde te'am scrumat ultima data!

Altceva..

Sa fie oare?!

Imi este tare frica..

Sub o anumita forma, imi este de mare ajutor. Cred ca el poate fii sansa unui soare mai zambitor, trebuie doar sa incerce. Stiu ca este un copil si asta imi da voie sa fiu si eu copila.

Cat mi'am dorit!!!

Oricat de absurd ar suna, stiu ca am sa'l vad odata. In ultimul timp am ramas cu dorinta, asa cum raman adultii.

Dorinta?! Cuvant mincinos. Vag si totusi intens. De ce avem dorinte?! Pentru ca vrem anumite lucuri.

Yeah, i want see u', irish boy!

Vi s'a intamplat sa va obsedeze ceva!?
Nu ma refer acum la o persoana.. ci la un obiect, o culoare sau in cazul meu.. o melodie.
Da.. Incepand de aseara.. cand mi'a trimis'o bro`, pana azi, cand am venit acasa.. o tot aud peste tot!
Chiar si de dimineata, cat eram eu de somnoroasa + radiou'ul foarte incet (in microbuz), tot am putut sa'i aud versurile!
So.. declar melodia "Si ce - Voltaj" , piesa saptamanii!:D
Pentru toti omusorii mei verzi! >:D<

Q is for life.

Mi'am plecat capul si am simtit adierea rece a vantului, pana in adancul oaselor. Era trecut de 4 dimineata, iar noi bantuiam prin oras. Dupa ce iesiseram dintr'un local foarte galacios pentru urechile mele, Pijamale ma anunta ca nu avem cheie.. si nici unde sa dormim. Ii aveam pe ei. Bucata mea de oameni. Mereu acolo. Imi dau pantofii cu toc jos din picioare.. iar asfaltul rece imi anunta urmatoarea raceala! Dar era atat de bine.. Ii priveam. Fiecare era cu gandurile lui, fiecare isi ocupa timpul cu ceva. M'am urcat pe o banca.. iar stropii de apa, imi gadilau placut talpile goale. Mi'am zambit. Si pentru ca era o ora inaintata sa'mi mai si raspund la intrebari, ele persistau. Ia spune'mi..Tu te'ai simtit vreodata strain intr'un loc, dar sa iubesti acel loc , sa'ti doresti sa'ti lasi "amprenta" acolo, sa te simti prost dar totodata bine, sa respiri linistit dar sa simti un nod in gat, sa nu'ti mai fie dor, sa nu'ti mai pese de nimic, sa'ti doresti ca timpul sa stea in loc?!

E ciudat! E ciudat si placut! Traiesc o chestie numita "viata", intr'un trup si am un suflet!

Oare nu e suficient?! pana la urma urmei.. noi suntem cei care pictam in culori potrivite aceasta viata. :]

Din mine!

Normalitate!

Nu pretind ca stiu definitii.. dar probabil ca asta e normalitatea!

Cand totul se intampla in realitate.. si cand visam impreuna, in ciuda faptului ca acum ne dorim lucruri diferite in viitor!

Cand nu mai vreau nimic din ce vroiam in alte dati, pentru ca e cel mai bine asa..

Dar sa ma prefac ca nu'mi este greu fara tine, ar insemna sa ma mint!

Imi este tare dor de tine, Crinule!

De prea mult..

De ce te mai dor toate acele lucruri?! Tu nu stii ca durerea este provizorie?!
Stiu ca dor greselile de ieri.. dar ce'mi spui de noapte?!
Stiu ca te doare cand pierzi un prieten.. si faptul ca stii ca nu te mai iubeste si te rogi de el sa nu te uite.. dar gandeste'te, ca nu trebuie sa tii langa tine persoanele care habar n'au sa te aprecieze!
Si ce'mi mai spui?! Spui ca dor lacrimile nevazute.. cele care vor sa fie sterse doar de el?!
Gandeste'te ca nu are o batista tocmai potrivita, pentru tenul tau de catifea!
Eu fluture?!
Atunci.. da'mi voie sa zbor!
Ma voi intoarce mereu.. si voi pleca de tot atatea ori!

O fraiera. :-j

Buna! Ma numesc Oana si sunt o fraiera. Fraiera pentru ca imi placeau cuvintele frumoase, momentele de singuratate si sunetele linistite. Sunt fraiera pentru ca am idealizat oamenii mai mult decat meritau, pentru ca mereu am iubit mult prea devreme si asteptam mai mereu tot iubire la schimb! Fraiera pentru ca de fiecare data aflu' ultima, lucruri prioritare care tin in special de viata mea. Fraiera pentru ca imi gaseam fericirea in lucrurile simple, pentru ca simteam si credeam ca sentimentele si emotiile vorbesc despre partea cea mai frumoasa din noi. Oare la mine mai exista aceasta parte frumoasa?! Anyway.. sunt fraiera. Fraiera pentru ca de multe ori am crezut ca rezlov mai multe prin "a spune" decat prin "a face", pentru ca de multe ori am crezut lucruri spuse in graba si fara nici un invelis sentimental. Fraiera pentru ca fug de oamenii, pentru ca tac exact atunci cand ar trebui sa ranesc inapoi. Ahh. Cat mi'ar placea sa am acum in fata anumite persoane! Si tot asa.. Fraiera pentru ca aleg de multe ori copilariile, decat viata asta prea serioasa si monotona. Dar pentru asta nu trebuie sa fiu condamnata. Toti procedam asa.

Mai sunt fraiera si pentru ca imi pasa! Sau cel putin mi'a pasat mai mult decat ar fi trebuit. Fraiera pentru ca intotdeauna am recunoscut si asumat tot ce am simtit.

Adevarul e ca eu nu stiu sa ma prefac, nu stiu sa ascund..

Nu stiu sa fiu altfel decat sunt. Eu raman ce'am fost.. o fraiera!

kid.

Da!!! Da, de o mie de ori!

Pot fi doar in preajma celor care se bucura de prezenta mea!

In ochii carora citesc bucurie, iar tacerea nu mai este interpretata decat in sens pozitiv. Pot zambi si pot fi sigura ca mi se intoarce la randul meu. As merge pe strada, as intinde o mana si ar avea cine sa ma prinda! As fi apreciata pentru buna dispozitie pe care o eman si as fi pupata ca sa tac, cand devin obositoare. As rupe o cutie, si as canta pe strada! As manca ou de ciocolata si as traversa pe rosu.

Te'as mai cauta intr'un parc si te'as gasii in atatea mii de locuri.

[..] O manuta firava si un suflet langa mine!

[ Invat zilnic sa'mi tin aproape, oamenii care ma ridica! ]

[..]

" - Oana, iti mai aduci aminte cand.. ?!

- Nu. Pentru un timp am sa uit trecutul si am sa traiesc in prezent.

- De ce?!

- Pentru ca azi respir. "

^|^

- N'am facut asta niciodata, sopti Clara razand, asa ca trebuie sa ai grija de mine. Nu stiu cum o sa fie acolo jos. Te provoc, ii striga lui Vlad chicotind. Valuri de idei nastrusnice se anuntau in spatele ochilor ei dar pentru Vlad nu erau nici o noutate.
- Iti accept provocarea, doamna mea, ii raspunse acesta zambind galant si se apleca sa ii mai sarute o data buzele moi. Il amuzau caraielile ei de copil tocmai pentru ca o stia curajoasa. Ii mai zambi o data si apoi se apleca sa'i verifice pentru ultima data incuietorile.
- Ce'mi dai?!, intreba scurt si chipul i se deschide intr'un zambet larg asteptand reactia Clarei.
Dar Clara nu paru deloc surprinsa de intrebare. Inchise un ochi, isi tuguie buzele asa cum stia ca nu'i sta bine unei fete sa faca si pufni intr'un ras haotic.
- Ce sa'ti dau?! Hmm, ma gandesc si'ti spun, promiiit!, striga zambareata in timp ce Vlad isi trecea degetele peste fundul ei, pipand si asigurandu'se inca o data ca sforile se potrivesc si se incuie perfect.
Clara ridica ochii si privi la celelalte doua cupluri care'si asteptau randul. Erau cam la vreo cinci metri de ei si pareau nerabdatori sa guste din aer. Se pare ca nu erau singurii iubitori de adrenalina. I se pareau atat de fericiti. Sau poate vroia ea sa'i vada pe toti la fel de fericiti. Sau poate o fi ceva in aer, si zambi gales catre marea de albastru senin de deasupra ei. Antrenorul ii lasase singuri doua minute pentru ultimele verificari, crezand ca asa o sa prinda mai mult curaj. O fi un obicei dar ea nu avea nevoie de curaj. Nu pentru asta, cel putin. Si nu cu Vlad aproape. Ochii ii straluceau la gandul ca el e langa ea si ca fac asta impreuna. Un ultim click si Vlad spunand "aici e bine!" au intors'o din drumul spre reverie. Isi mai trecu o data ochii peste imprejurimile clocotind de verde si apoi trase adanc aer in piept.
- Nu pot sa cred ca fac asta!! isi spuse razand in continuare. Gata?! terminasi?!
- Da. Esti gata. Cureaua asta si gat'. Pac!! All set.
- Bineee.. Acum, fii atent!! Stiu ce sa'ti dau. M'am gandit indeluung, si izbucni in ras. Il tinea strans de mana si chicotea in continuare. Avea o placere sa'i simta degetele in palma si sa'i priveasca ochii. Clara era o amestecatura de sentimente si reactii. Niciodata nu stiai ce o sa spuna sau cum o sa reactioneze. Poate doar daca ii anticipai starea, lucru destul de greu de facut, de altfel. Potrivit calculelor ei, o femeie trebuie sa fie si fata si baiat, si copil si mama, si amanta si sotie. Iar comportamentul ei urma indeaproape traseul stabilit de ratiune. Vlad, multi'cunoscator de femei inca din perioada liceului, avea rabdare cu Clara pentru ca o iubea. Simtea ca e "cine trebuie" si stia ca nici o placere nu are savoare daca nu e impartasita cu omul potrivit. Trecerile Clarei de la o stare la alta erau doar o alta trasatura a personalitatii ei absolut efervescente cu care el se familiarizase de ceva vreme.
Alungand orice alt gand din minte, Clara ii mai arunca o privire si se catara pe suportul metalic din fata ei. Vlad o privi amuzat. Cateodata il uimeau curajul si initiativele ei.
- Asa. Si ce ziceai ca'mi dai?!
Clara il privi atent, adanc si zambi.
- Ia ghici?!, ii raspunse razand. Si'a asezat picioarele mai bine si i'a eliberat degetele: "iti dau druuumuuuull", se auzi prelung din ce in ce mai incet de parca si sunetul se aruncase o data cu ea. Intrega vale rasuna de chiotele ei de bucurie.
Vlad incepu si el sa rada. Stia ca are momente de nebunie. Uitandu'se in jos la ea cum atarna deasupra apei se gandi ca viata lor de cand sunt impreuna a fost ca un strigat permanent de fericire asemanator strigatelor Clarei.
- Vlaaad!!!!! Te iubeeeescl!!!!!, ii striga Clara de jos.
- Stiu Clara, sopti Vlad. Stiu.. si zambi.

[ Chasing liberty via lafoggie's thoughts.]

<>

".. si de'ai putea sa uiti de toate cate iti stau adunate pe tample.. ai mai putea sa ridici poate fruntea din pamant.. Privirile, da, privirile in care nu mai crezi.. te'ar mai inviora nitel.. si ai invata iar sa zambesti tuturor.. Intai un pic incurcata, ca si cum colturile buzelor ti'ar fi inca inclestate.. apoi cu incredere, convinsa ca zambetul tau face minuni.. in ceilalti, in tine.
.. daca stai bine si te gandesti, nici nu mai ai motive de tristete.. Au trecut toate, esti la inceputul unei noi clipe.. Primele clipe sunt cele mai grele.. apoi e usor, de vreme ce ai invatat iar sa le zambesti..
Clipele doar trec, nu ne pot face rau.. conteaza cum le primim!
Ingaduie'ti fericirea.. "

Iti multumesc si tie! :]
[ Textul nu'mi apartine.. ]

Multumesc..

"Nu uita ca esti o fiinta deosebita, ca esti unica!
Nu cauta sa fi ca altii, incearca sa fi ceea ce poti fi tu.
Nu'i asculta pe cei care'ti contesta deciziile.
Mergi pe drumul pe care l'ai ales si nu privi inapoi cu regret.
Trebuie sa iti asumi riscuri, pentru a'ti indeplini visele.
Adu'ti aminte ca este mereu timp sa schimbi drumurile in viata.
Din fiecare greseala, vei invata lectii importante.
Fi multumita de felul in care esti! "


'Cause only I had the power to discover an angel..

Pentru mine !!

Cand vine momentul sa vorbim despre noi, majoritatea suntem stanjeniti si ori spunem cele mai stupide chestii, ori ne autoironizam, ori nu avem nimic de spus. Aceste lucruri se intampla deoarece nu vrem sa fim priviti ca egocentristi - aroganti si oameni care nu'si cunosc lungul nasului.

Ei bine, eu m'am gandit astazi sa las falsele pudori la usa, sa ies un pic din sfera modestiei si sa imi scriu o scrisoare - una in care sa vorbesc frumos despre mine, si pe care sa o recitesc ori de cate ori ma simt nesigura.

Morala? Daca noi nu ne placem, nu ne iubim, nu ne respectam si apreciem, chiar credeti ca restul o sa faca asta?!

"Draga mea Oana,

M'am uitat astazi la tine in oglinda si am vazut un om vesel. Da, mi'a placut la nebunie culoarea rosiatica din obrajori, ochii verzi, deoarece asta e culoarea pe care ei o au dimineata, si zambetul de copil inocent. Stiu ca nu mai esti un copil inocent, dar de multe ori lasi impresia asta.

Imi pare rau ca este pentru prima oara cand iti vorbesc frumos si cand imi aduc aminte de cum esti tu cu adevarat. Te cunosc atat de bine, te inteleg, dar pana acum mi'a fost teama sa'ti vorbesc. Cine stie?! Daca nu m'ai fi crezut si ai fi avut senzatia ca'mi bat joc?!

Tu vrei sa fii placuta si iubita de oameni, asa cum esti. Si da, poate multi chiar ar face asta, daca ar avea rabdarea necesara sa te cunoasca. Insa multi nu au. Si sa nu fim ipocriti, nici tu nu ai cu majoritatea.

Ai zile in care te simti singura. Mi se pare straniu cum, desi te simti asa, nu ti'ai umple golul cu orice tip de oameni.. si doar cu aia pe care'i vrei tu. Te complici atat de mult, si'ti pasa de toate nimicurile.Uiti ca nu multi sunt ca tine si ca cei care te au sunt norocosi. Si tu esti la randul tau norocoasa. Nu multi accepta langa ei neconditionat, un om asa dificil cum esti tu.Ai o exagerare verbala nemaintalnita. Spui exact ce'ti trece prin cap.! Eu zic ca faci bine.. ma rog, un pic de diplomatie nu strica niciodata. Insa, sunt convinsa ca intr'o zi o sa fii pe deplin fericita!

Stiu cat de importante sunt pentru tine sentimentele si ele iti ghideaza cursul vietii. Dar inca n'ai invatat ca atunci cand te astepti mai putin se intampla lucrurile?! Da, nu prea ai rabdare, cu totii stim asta si de cele mai multe ori, indepartezi unii oameni din lumea ta, tocmai pentru a'ti da seama daca ei vor sa fie acolo sau nu.

Invata de la mine: ai grija cum ii alegi. Unii nu se vor mai intoarce niciodata, pentru ca impulsivitatea ta a dat'o in bara, iar altii exact de asta au nevoie - o zguduiala puternica. Nu mai crede in frica oamenilor, in timiditatea lor..

Cei care vor sa fie langa tine, vor lupta pentru asta, intr'un mod sau altul!!!

Imi place de tine ca esti sincera si ca ai forta necesara sa faci un om sa zambeasca. Stii cat de greu zambesc oamenii in ziua de azi?! Stiu ca trebuia sa'ti spun numai lucruri de bine, dar n'am putut sa ma abtin.. iarta'ma. Te rog sa nu obosesti niciodata sa incerci, si sa crezi mereu in iubire, si'n oameni, si prieteni. Fara aceste ingrediente ai fi mult mai seaca..
Si nu uita: eu sunt mereu, aici, langa tine.
A ta,

Oana"

my only hope !

Sunt o mie de forme de a spune "da", insa numai cateva de a spune "nu". Aceste cateva forme releva cat de fixati suntem pe aspecte negative, pe refuzuri, pe interdictii.

De asemenea, observam ca sunt milioane de motive pentru care suntem/devenim rai.

Eu azi, vreau sa exprim un motiv pentru care deseori, simt ca exista si bunatate.

* Stateam pe patul cu arcuri din camera ei, ma privea cald, si afectuos, si stiam ca nu exista alt univers in care sa ma simt mai protejata.

Aveam 3 ani, si ma simteam de 30, ma simteam om mare, pentru ca tocmai imi laudase incercarea de a cobori singura din pat.

* Stateam la masa, si imi oferea acea specialitate, "inventata numai pentru mine". Aveam 4 ani, si nici nu ajungeam bine de pe scaunul de unde stateam , o priveam lenes si nemultumita, pe cand imi oferea sarutari calduroase pe obraz, si'mi spunea "ingerasul mami".

* Stau acum in fata calculatorului, si ma gandesc ca intotdeauna va fi acolo, dincolo de scutul protector al privirii impasibile si impersonale pe care o afisez in fiecare zi. Ea va fi intotdeauna acolo, ma va imbratisa si imi va oferi etalonul la care ma raportez in fiecare zi. Ea va fi acolo, pentru ca ea, este un model perfect al femeii, pentru ca ea m'a invatat cum sa iubesc viata, pamantul, cartile, cum sa trec peste fiecare picatura de tristete.

Si ma doare cand o doare! Si as mai vrea sa fac cat doua fete, sa nu'i mai simta atat lipsa..

Si din nou, ea va fi acolo si ma va imbratisa mereu, chiar si dupa ce nu vom mai fi.

Ea este motivul pentru care imi doresc sa fiu buna in fiecare zi, motivul pentru care sufletul meu fluiera de bucurie si optimism, doar cand o vede!

[ Ramai portia mea de bucurie zilnica! ]

Orice lucru isi are vremea lui..

O farama din intelepciunea celui mai intelept..

"Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui.
[..] plansul isi are vremea lui, si rasul isi are vremea lui;
[..] imbratisarea isi are vremea ei, si departarea de imbratisare isi are vremea ei;
[..] iubitul isi are vremea lui, si uratul isi are vremea lui;

Orice lucru, EL il face frumos la vremea lui."

Pijamaua mea preferata.

Si trec zilele si anii.. si o sa am si stranepoti, dar lumea nu are timp.. Ce sa faci?! Traim intr'o lume unde nu ai timp de nimic, nici macar de sprijinul cuiva.. Ironia sortii face ca exista si categoria cealalta de prieteni, care nu te lasa in pace si se preocupa de tine si parcurg mii de km doar ca sa vina sa te vada si sa manance piure cu tine, sa iti povesteasca prin ce a trecut si implicit sa te asculte si sa te sprijine, sa iti ofere un sfat. Sa te tina in brate atunci cand simti ca lumea se naruie in jurul tau, sa iti faca un ceai seara cand vii din gerul de afara si sa fie acolo sa iti spuna ce e bine si ce e rau, atunci cand nu poti sa distingi singur asta. Pentru asta sunt prietenii.. atunci cand ai nevoie de ei sa te ajute iar cand nu, sa iti fie alaturi razand si incercand sa iti faca ziua mai vesela. Pentru asta este Pijamale. Sa ma lase singura in ditamai orasu.. doar pentru ca afara ploua si ea are parul drept si nu vrea sa il strice. Dar ea.. este ea! si nici nu as vrea vreodata sa se schimbe. Sau.. sa ma lase sa mor de foame.. doar pentru ca ea nu pune masa. Sa ma tina de mana atunci cand plang.. la 5 dimineata.. si apoi sa adormim. Suntem niste fraiere amandoua. Asta este clar. Dar ea este fraiera mea preferata..


Toata lumea vine si pleaca din viata mea, pentru ca mai apoi sa revina iar, doar ca sunt unele persoane care poate si'ar dori sa ocupe tot acelasi loc dupa ce revin, dar nu isi dau seama ca a fost ocupat.. Ca lucrurile nu au cum sa mai fie la fel, pentru ca nu poti sa reiei o legatura de unde ai lasat'o, ci o iei practic de la capat, unde lucrurile nu vor mai fi niciodata la fel, oricat ai vrea sa crezi asta. Cu ea, nu am fost nevoita niciodata sa o reieau de la capat. Pentru ca ea nu m'a tradat niciodata. Pentru ca este directa si "o primavara in sinea ei" . Pentru ca mai degraba rade, decat sa planga. Pentru ca este bagacioasa si curioasa. Pentru asta o iubesc cel mai mult.
Prieteniile nu sunt permanente, doar interesele sunt, insa sunt unele persoane care fac exceptie de la regula. Si orice ar fi, nu poti ignora un prieten adevarat!

[ Se stieeeeee!? :)) ]

The best movie ever.

My sassy girl!

Vis cu aroma de caramel.

Another dream..

[ Tarziu..
Trecut de miezul noptii. Pe obrazul ei, s'a oprit timpul pret de o clipire, iar in ochii lui s'a nascut un pic de infinit! Un el si o ea. Doi pui de inger , se jucau pe un arc perfect de luna plina! Nu se mai auzea nimic in acea liniste atat de placuta! Isi ascultau unu altuia bataile inimii si ghiceau fiecare raspunsul din soapta muta. Erau un perfect atat de egal. Doi ochii verzi ai ei ..si o pereche de ochii atat de negri.. care o faceau sa'si puna atatea mii de intrebari.
Un sunet de radio, spargea tacerea opaca. Oricum melodiile nu aveau nicio insemnatate pentru nici unul! Doar sunetul acelor melodii ii mai tinea legati de pamant. Cu el.. cuvintele si tacerile i se pareau atat de firesti. Cu el.. cuvintele chiar nu aveau rost. In aer se simtea decat mangaierea calduta.. Isi simtea inima batand si totusi, ce ciudat, respiratia i se oprea undeva in gat..
Se ridica. Trebuia sa faca ceva.. sa ii treaca acea stare! O speria..
Isi aseaza gandurile cu grija in pungi..! Culori diferite.. greutate diferita! Ridica capul.. "Doamne?! Ce ma fac?! Oare o sa poata, macar uneori, sa taca si sa nu ma judece?! Nici sa imi dea dreptate, doar sa taca.. Oare o sa poata sa ma priveasca in ochii si sa'mi acorde increderea, pe care eu uneori mi'o pierd?! Sau macar sa'mi intinda o mana, atunci cand eu, cu disperare.. i'o intind pe a mea?! Va putea sa fie acolo sa planga el cu lacrimile mele.. atunci cand eu nu o sa mai am putere?! Oare o sa se opreasca din drumul lui din fiecare zi.. doar ca sa ma intrebe ce mai fac?! Atat.. ce mai fac! Poate sa lase deoparte totul pentru a'mi culege cioburile unei imbratisari si a le lipi la loc?! Doamne, stii ca'mi plac ezitarile, pentru ca'mi educa rabdarea! Dar de data asta simt ca ma sufoc. Raspunde'mi te rog.."
Se intoarse langa el. "Ai putea sa ma privesti asa.. si sa nu zic stop!" De asteptat.. in tacerea lui se afla mai mult decat un raspuns. Incordarea o obosise ingrozitor. Se trase mai aproape. Ii simtea respiratia in par. Nu indraznea sa ridice privirea.. Ii era teama. Da, pentru prima data.. ii era teama de placut! Dar indrazni. Si se intampla.. Usor, tandru, sfios, parfumat si de neuitat! Asa se scurse primul sarut.. Ridica capul pentru a 2 a oara " Iti multumesc Tie.. inca odata mi'ai raspuns atat de prompt cum doar Tu stii sa o faci."
Apoi.. el o stranse in brate, iar ea ii daruii unul din zambetele ei.. in felul acela copilaresc.
Iar toata bucuria o regasii pe buzele ei si in reflexiile ciudate din parul ei.. ]

Doar visele te ajuta sa cresti mare! :)

Nightmare thoughts.

Mi se parea ca aud ecoul unor cuvinte izvorate din adancurile neintelese. Aveam senzatia unei caderi line, parca plutind. Traiam un amestec de vis si cunostinta. Imi placea plutirea amortita si calma. Sufletul imi tresarea din cand in cand, dand sa se trezeasca, dar se lasa apoi si mai obosit, invaluit de raceala caderii spre sfarsit.

Ecoul mi se parea mai aproape si mai proaspat. Uneori, retineam cuvintele. Simteam la cap o durere ascutita. Apoi in stanga pieptului. Mereu in stanga pieptului. Soaptele se apropiau si se departau de urechea mea. Un gand imi sparse incrancenarea : "Sunt vie, dar unde sunt?! "
In fata ochilor, imi aparu o pata mare, alba si amenintatoare. " Parca e.. ! Dar.. de ce nu vad nimic?! " Nu mai simteam plutirea. Mana mea atinse ceva dur si rece. Am simtit un deget miscandu'se .. " De ce nu pot deschide ochii?!"
Un coridor. M'am vazut pe un coridor, deschizand in graba usile incaperilor gandirii, aproape tipand : " Cum fac sa deschid ochii?!" .
Fiecare incapere era plina cu forme asemenea unor umeri ridicati a " nu stiu" . Dupa o usa, m'am izbit de un perete sticlos. Am scancit de durerea ce mi se insurubase in frunte. Trupul mi se zgudui spasmodic. Simteam de'a binelea patul, dar nu vedeam nimic. Am ramas nemiscata, cautand sa inteleg ce se intampla in jur. In stanga mea, aproape soptit , se depana o rugaciune..
Am ascultat cu incordare!
In sfarsit ..
Era scumpa mea mama.! Iar eu.. imi revenisem!
A fost decat.. un cosmar al gandurilor!

Pana la.. ea!

Intr'un fel, pe care nu indraznesc sa il marturisesc decat in clipele de maxima sinceritate, pe cei pe care i'am iubit cu adevarat ii port cumva in sufletul meu si acum, iar pe cei de'a caror atingere m'am dezis, m'am desprins definitiv si i'am uitat de tot, o data cu constatarea ca nu a fost decat o fundatura, un drum gresit, o paguboasa fuga de singuratate, o slabiciune de'o vara, sau de'un an..
Si stiu multe. Doar ca nu ma ajuta. Iar lucrurile par sa curga in sens invers. Iar eu raman blocata si privesc cum trec toate pe langa mine, cum se departeaza , cum ma lasa legata de un pat mult prea mare.
Si recunosc multe. Doar ca nu mai fac fata.
Apoi..apare ea ! Din nou, din nou.. si din nou!

* Ma suna in dimineata asta.. cu un optimism in glas, incat nu am avut cum sa nu zambesc!
Si continui sa o fac.. cand imi amintesc cum a inceput conversatia! :))
Ceva gen : "Un barbat la o librarie.. intreba vanzatoarea ..
- Fi'ti amabila.. M'ar interesa sa cumpar cartea " Superioritatea barbatului fata de femeie".
- Domnule.. pentru utopie si sf ..urcati la etajul 2 ..va rog! "
Iar apoi.. dupa ce s'a mai amuzat cu mine (pentru a nu stiu cata oara) , incepe sa turuie.. ca este nu stiu unde, ca nu poate acum sa vorbeasca mult.. dar ca ma suna diseara!
Si ramai mut.. cand vezi atata energie!
Si daca ma uit in oglinda.. o vad langa mine! Daca am sa caut cuvantul "prietenie" in DEX .. am sa gasesc o poza a noastra! Si daca am sa mai plang.. are sa'mi ofere umarul ei ( dupa care imi va da una peste cap ca i'am murdarit bluza de rimel ) . Hihi. Dar .. de ce sa mai plang?! Nu mai vad nici un motiv.. pentru care sa'mi sec ochii de frumos! Am iubit si iubesc orice si pe oricine, pentru simplu motiv ca merita iubire..
Si imi vad iubirea cum se transforma in "everything" si imi curge prin simturi! Si.. ea m'a invatat.. sa iubesc indiferent de orice alt sentiment! M'a invatat, ca pentru orice sentiment.. exista un cuvant! Cum si pentru orice cuvant.. exista un sentiment!
Dar nu mai exista timp pentru mine! Nu mai am timp sa o strang in brate de 95 de ori pe secunda, nici sa ii zambesc de un milion de ori intr'o luna in care nu e timp deloc. Nu mai am timp sa fiu eu, mereu acolo, fara sa stiu cum si de ce..
Si mereu ma intreb.. Ea cum de isi gaseste intotdeauna timp sa ramana acolo?! Este incredibila!


Si acum, ceva care o sa'i placa mult: Jasminuts`.. esti gratioasa foc! :))
[ Iti multumesc pentru tot! ]
t.i.

pour elle!

Asta este pentru tine, Gabriela!


[..] inima..

Nu stiu daca iubim cu ea..! Dar.. asa se spune, nu'i asa ? Aproape de fiecare data cand iubesti, sfarsitul doare. Cu cat doare mai tare, cu atat se spune ca ai iubit mai mult, sau invers..! Uita'te la mine.. nu ma cunosti.. sau poate ca da..! Tu stii cat de tare a lovit inima mea? stii! pentru ca si tu ai una la fel! Povestea trista s'a terminat, povestea noua acum incepe, acum cand iti pui mana in partea stanga a pieptului si o simti, o intelegi si nu vrei sa se mai loveasca si zambesti pentru ca stii dom'le, e clar! Daca nu s'ar mai lovi.. EU,TU,NOI nu am mai trai, nu am mai zambi, nu am mai iubi..!
Fericirea..e cea mai curajoasa responsabilitate, asa ca se cuvine celor puternici! Celor care stiu sa isi asume anumite compromisuri, celor care stiu ca in viata nu totul iese exact asa cum isi doreste, pentru ca daca s'ar intampla asta.. unde ar mai fi farmecul vietii? unde ar mai fi lupta asta continua pe care o dam cu viata? daca totul ar fi perfect.. unde ar mai fi imperfectiunea? unde as mai fi eu? o inima imperfecta duce la o viata perfecta.. pentru ca stii ca ai pentru ce si pentru cine sa lupti, stii ca e cineva acolo cu o alta inima care bate de infinit de ori mai tare atunci cand sunteti impreuna..!
Se gandeste la tine! Trebuie sa stii asta! I'ai ramas acolo..infipta bine in aorta principala..
Apoi apar eu.. care regret ca mi'am construit fericirea.. pe suferinta ta!
Iar eu.. de data asta nu mai contez! Tot ce'mi doresc e sa va vad bine..!
Se spune ca timpul le vindeca pe toate, sper doar ca timpul sa treaca mai repede ca tu sa zambesti din nou.

Si sper sa ai puterea sa ma ierti.!
Iar daca ma vei intreba vreodata: de ce iti bate inima asa de tare?! am sa'mi permit sa'ti raspund printr'o alta intrebare : tie nu ti'a batut la fel?!

Amalgam.

Capul pe spate. Tresarire. Ochii inchisi la refuz. Suspin. O lume rea. Ganduri neintelese. Iubire in zadar. Realitate dura. Parul in dezordine. Lacrima. Durere in tample. Gicuta. Neputinta. O bucata de speranta. Intrebari. Vina mea. Lumina veiozei. Amintiri. Soapta. Dor imens. Sarut. Imbratisari. Maini. Oboseala.Inima bolnava. Pui de inger.Genunchi in rugaciune. Tatal ceresc. Ma iubeste. Minune. Zbor inalt. Zambet. Fericire.Ras frumos. Blandul glas. Perfectiune. Suflet pierdut. Doar un singur "4". Imi pasa. Prefata, cu o fata de gheata. Iarna. Liniste. Timp. Doua cuvinte. Batse. Singuratate. Sabat . Ceas. Abandon. Lipsa Crinei. Nevoie de afectiune. Putin lapte. Iubire. Tu-eu si eu- tu. Nimeni ca noi doi. Mereu aici. Vis. Cine as vrea sa fiu si cine sunt. Suflet plangand. Vorbe grele. Noapte alba. Cadere. Ochii negri. Atingere usoara. O garsoniera. Negru. O moneda. Etajul 7. Prima idee. O esarfa. Ultimul vis. Parfumul meu - parfumul tau. Nor cenusiu.Rezonanta literei "G". Disperare sau calm absolut. Infinit. Senzatie.Un dus fierbinte. Serpentine. Adoramus. Indragostita intr'un mod scandalos. Bucegi. Iti multumesc. Clipa. Putere. Intelepciune tot mai des. Defect. Frica. Lasitate. Viata- pretios dar. Picioare in foc. Materie . Faclie. Ratacire. Ajutor. Tradare. Iertare. Margine de lume. I.E.D.S.T.T.I.B. Definitiv. Tacut. Curiozitate. Ros de unghii. Vorbe lichefiate. Propiile iluzii. Naiva- numele meu.Capitol incheiat. Da'mi un pai sa trag o linie..si o iau de la inceput.!


Sunt egoista?!
dar nu v'am cerut nimic, nu v'am furat nimic..!
Deci nimic e al vostru! Eu am totul!
Ma pun in pat cu pumnul inca inchis.

Ma joc cum pot.. dar am ceva ce multora dintre voi va lipseste:

-un suflet cald, plin de iubire..

Si imi fac plinul in fiecare zi, in fiecare noapte..!
Oricum ..lumea asta nu mai duce nicaieri!
Mereu voi ramane doar eu cu mine!

Invata..

Sa'ti faci timp la timp.. sa'nveti ca toate se invata'n timp !

;;)

Hei tu, ceL cu "15%".. iti intorc si celalalt obraz?! :)

b.

Eram undeva prin clasa a treia ..!

[..] tin minte ca si cand ar fi fost ieri. Eram mica..si aveam si eu un necaz. Undeva ..intr'un colt de sopron , in casa in care am copilarit..se afla o bicicleta.! Nu ..nu te gandii ca era o minunatie pe doua roti , cu suspensii si mii de viteze.!

Era ..doar o simpla bicicleta..! Plina de praf ..pe deasupra.!

Si cu toate acestea..zilnic imi facea cu ochiul ..printre firele de paianjan! Mi se parea atat de misterioasa ..acolo ..singura intr'un colt.! Ma gandeam mereu ..de ce ea nu are pe cineva care sa'i semene..asa cum eu ii aveam pe C. si Fl. !

Ma tot plimbam pe langa ea..o mai stergeam din cand in cand ..poate poate ..ma vede si pe mine cineva cat de drag imi era de ea..! In comparatie cu statura mea..era destul de mare..! Dar asta nu ma impiedica sa o iubesc.!

A fost dragoste la mai multe priviri bine aruncate .!

Si tot plimbandu'ma si rasucindu'ma pe langa ea..zilnic, al meu frate isi da seama , in sfarsit , de dragostea mea tacuta! Si ma ajuta intr'un final ..sa o scot din acel loc atat de intunecat ..sa o spal ..si in cele din urma ..sa o domin cu statura'mi micuta.!

Nu am cum sa uit aceea zi! Nu am cum sa'mi uit fericirea din ochii.. Nu am cum sa'mi uit satisfactia si incantarea sufletului.! Asa ceva nu se uita.. Si ..totusi.. A fost doar o simpla bicicleta ..pot spune multi!

Dar nu a'ti inteles esentialul ..

Ea m'a asteptat sa cresc ..! Ea ..a avut rabdare cu mine ..si nu m'a aruncat .! Ea a stiut sa taca in coltul ei ..si sa'si indure singuratatea ..fara sa cada ! Mi'a fost cel mai bun exemplu de viata .. necuvantator!

Ea nu a fost doar o simpla bicicleta prafuita! Ea ..a fost bicicleta mea.!

Cu toc.

Asta ..este pentru toti cei care s'au obosit sa vorbeasca , dar nu s'au obosit sa ma cunoasca!

Imi este mila..
Si ..am de spus doar atat : Sunt mult mai buna ..decat ce a'ti facut voi din mine..!

Pentru ca eu ..gandesc cu toc!

Cioburi de acadea.

Eu si ea..

Ea..cel mai imens , bun , iubitor , extraordinar suflet din cate mi'a fost dat sa vad! Si nu exista nici un dram de exagerare in tot ce voi scrie aici..

Citeste ..si simte exact cum este!

[..] Intotdeauna a ales sa se ascunda. Si o inteleg .. Lumea este prea rea pentru un suflet ca al ei..si nu de multe ori ..mi'a venit ranita! Dar ..asta nu are o asa mare importanta.. Pentru ca lumea nu se va schimba niciodata, iar asta se stie dintotdeauna.! Ce este important si in acelasi timp socant..este ca eu i'am adus cea mai mare durere ..de cele mai multe ori! Pentru ca am spus lucruri mari ..care nu ar fi trebuit nici sa le gandesc.! Si au durut ..! Chiar ma gandesc ..uneori..cum am facut , ca de fiecare data ..sa o ranesc. Si ea , nu a spus nimic..A tacut , inghitit , indurat , crezut ..si a ramas tot acolo! Odata ..totul era altfel intre noi..! Odata ..am stiut sa'i dau un colt de Rai..pe care m'ai tarziu l'am destramat. Dar ea.. ma asteapta intr'o zi sa revin , sa uit ce m'a durut si povestea s'o rescriu.. Dar vezi tu?! Nici stilou , nici calimara nu mai am . Pentru ca eu demult nu mai sunt ce eram..! Asta ma seaca de puteri .! Pentru ca de fiecare data apar si nu pot sa stau mai mult de o zi in Raiul nostru.. Nu ca nu m'as simtii bine.. Nu ca nu este singura cu care pot sa vorbesc .. Nu ca nu este singura care atunci cand ma ia in brate , ma bufneste plansul .. Nu , nu te gandii ca este ceva din toate acestea! Ci , pur si simplu.. Tot ce a fost odata ..oricat de mult am vrea..nu poate sa mai fie ! Pentru ca viata merge inainte si .. noi am ramas undeva in spate! Ea mi'a format caracterul care il am astazi.! Si daca as putea vreodata sa o rasplatesc pentru tot ce a facut pentru mine..nu as ezita.! Dar ..aici , nu am cu ce. Nici o avutie lumeasca nu o sa o rasplateasca vreodata.

Poate doar in Cer.!

In continuare ..va ramane speranta mea.! O persoana din cele care le iubesc mai mult pe lumea aceasta.

Time !

Da.! :)

Pana si ingerii au nevoie de timp..

Lui.

As face orice..sa am o sansa sa Te privesc o data in ochii si sa Te vad privindu'ma..

Imi pare rau ca Te'am invinovatit pentru tot ceea ce eu nu am putut sa fac.!

Si m'am ranit singura..

Mi'ai lipsit Tata..!

Ohh..e teribil !!!

E exclus sa incerci sa intorci timpul inapoi..!

Tu'mi cunosti a mea inima..! Tu ma intelegi ca uneori vreau sa ma ascund ..fiindu'mi prea dor ..

Am nevoie de bratele Tale puternice..!

Am nevoie de un dram din intelepciunea Ta.! Doar atat..!

Spune'mi:

Ma vei ajuta sa inteleg ?! Imi vei spune cand gresesc ?!

Esti multumit de cine sunt ?! \:

De aceea.

Pentru ca multi se ofera sa gandeasca in locul meu , dar nici unul nu se pune in locul meu.

Pentru ca lupt sa'mi ordonez amintirile si sa le clasez dupa nivelele de importanta.

Pentru ca pasesc in ziua de maine, precum alearga trenul orbeste in smoala noptii.

Pentru ca de multe ori am senzatia ca am prins talcul vietii si al drumului spre viitor , dar ma trezesc la fel de dezorientata si dezamagita.

Pentru ca ma chinui sa prind rostul anilor petrecuti pana in prezent.

Pentru ca nu sunt ceea ce as vrea sa fiu.

Pentru ca mi'as dorii sa fiu intelepciune tot mai des.

Pentru ca as vrea din a mea neputinta sa ies.

Pentru ca iubesc.

Pentru ca imi este atat de dor.

Pentru ca nu sunt " the only one".

Pentru ca doar intr'o pereche de brate ma simt acasa.

Pentru ca vreau sa fiu inteleasa pe deplin.

Pentru ca nu vreau sa spun "la revedere" .

Pentru ca doar tie pot sa'ti ofer tot ce simt.

Pentru ca nu stiu sa traiesc fara tine.

Pentru ca simt ca ma inec in propiul vas cu apa.

Pentru ca totul a inceput printr'un joc..dar nu vreau sa se termine ca un joc.

Pentru ca simt ca nu prea mai vrei sa'mi vorbesti si ai da orice sa'mi ocolesti intrebarile.

Pentru ca sunt mai mult semne de intrebare.. decat de viata.

Pentru ca in usa mereu imi bat aduceri-aminte.

Pentru ca in somn deja nu mai vad un prieten.

Pentru ca demult totul era perfect.

Pentru ca strig nevoia de tine.

Pentru ca doar tu esti un inger atat de perfect.

Pentru ca imi e dor de glasul bland sau rasul tau frumos.

Pentru ca am nevoie doar de un miracol.

Pentru ca daca m'ai lasa, te'as intelege asa cum doar tu poti sa te intelegi.

Pentru ca doar alaturi de tine tin infinitul in palma si eternitatea intr'o ora.
Acum .. te mai intrebi de ce plang?!