luni, 30 august 2010

Ossa.

De obicei pun intrebari, ma zbat, imi iau cateva momente sa ma linistesc. Dar cu el nu puteam.. Si l am lasat sa ma poarte in lumea lui.. Mi'a povestit despre viata lui, despre oameni si cata muzica detine..
Il priveam hipnotizataa si nu indrazneam sa'l opresc..
Il ascultam cu cea mai mare atentie. Ii daruiam din cand in cand, unul din zambetele mele cele mai frumoase. Ma simteam deodata , cu mult mai bine decat m'a facut sa ma simt alt baiat vreodata..
Si am pornit spre Constanta.. Lagarul fericirii mele! Casa lui natala..
Am alergat ca gandul pe stradutele mici si luminate, pana la Cazinoul acela.. Da!! Acela, pe care il stim cu toti.. Vechi, dar impunator.
M'am apropiat de mai multe ori, sa'i vad mai de aproape culoarea ochilor. un negru dureros.. Orice gand imi venea in minte, in legatura cu ochii lui, era spulberat !!!
Mi'am prins mainile de balustrada.. si am strans'o atat de tare, incat inchieturile mi se facusera albe..

el, era in spatele meu.. Si am stat asa secunde intregi. Cand m am intors, l am privit in ochi. I'am vazut teama.. Apoi, am simtit linistea si frumosul in primul sarut perfect ! Si el, nu a fugit. Nici nu s'a speriat , nici macar nu mi'a facut un repros. Nu m'a parasit nici macar o clipa..
Mai tarziu, mi'a acoperit intreg corpul de sarutari.. iar buzele lui trasmiteau cel mai dulce sentiment.
Acum, vreau sa stii, ca ai fost TOTUL!!
Si as mai vrea sa stii, ca as mai alerga cu tine intr'o furtuna de nisip..
[..] m'as mai trezi langa tine, zambind si multumind in gand.
Si imi este dor sa ma strangi la pieptul tau..


- merg agale pe un drum tocit de tara. In jurul meu, liniste. M'am trezit exact pe drum, nestiind exact momentul in care am parasit casa..
Eu aici, el acolo ! Te mai intrebi de ce iubesc marea?!