Never RIDE faster than your ANGEL can fly!

* Craig David ft. Sting - Rise and fall !

I swear ive seen your face before.

Enervant e ca imi aduc aminte fiecare detaliu, doar ca, insumandu'le, nu pot incropi mai mult decat o statuie de ceara a ceea ce a fost.
Lipseste esentialul, lipseste partea in care bateau inimile.
E ca si cum ai incerca sa'ti amintesti un gust, sau un parfum, sau o durere..
Nu poti! Lucrurile astea nu lasa alta urma, in afara de numele pe care l'au purtat candva.
Imi amintesc ca era gin tonic, imi amintesc ca era tarziu, imi amintesc ca imi tremurau si degetele de la picioare, imi amintesc ca stateam cu capul pe polita de lemn a barului, dar nu'mi pot imagina in niciun fel cum erau toate acestea, de fapt.
* Day track: Timbaland feat Katy Perry - If we ever meet again !

Mas..

Ce e o victorie pentru un invingator?! Inca o raza..

Ce e o victorie pentru un invins?! Un alt soare..

Avem nevoie de ying, pentru a simti yang-ul, asa cum avem nevoie de negru, pentru a pretui albul..

* Day track: Nelly Furtado - Mas !

Un trocito..

Tu.. esti de toate!

Mai putin ceea ce chiar esti, pentru ca asta nu poti fi.

Intr'o alta lume treaba asta ar fi trista.

In lumea mea in care nu conteaza, nu conteaza cum este. Bine ca este!

Care tu?! Tu.

Nici eu nu stiu..

Nu stiu daca te cunosc. Nu stiu daca te'am cunoscut vreodata sau daca voi avea ocazia sa o fac. Nu stiu daca esti un vis.. dar eu stiu sigur ca te'am visat. Nu stiu daca esti un sunet.. dar eu stiu sigur ca te'am auzit. Nu stiu daca esti o culoare.. dar eu te'am vazut. Nu stiu daca esti un fior.. dar eu te'am simtit.

Mi'ar placea sa te invit la o limonada! Stii?! Facuta din lamaile acelea cu un miros dulceag, deloc strident, dar un pic intepator!

Limonada nu ma poate face decat sa visez, sa zambesc, sa ma incrunt putin si sa imi revin!

Ce faci?! Vii?! Mi'ar placea sa te vad si pe tine cum zambesti..

* Track day : Un trocito de cielo - Jaci VelasQuez!

Listen. :*

Noi.

Cati dintre voi a'ti folosit fraza " de luni".. stiu eu ce?!
Ei bineeee, maine dimieata ma voi trezi, si nu voi mai fi eu!
Am zis ca pot fi cine vreau, atata timp cat imi voi juca rolul bine si credibil.
Pot ajunge la scoala cu un zambet indiferent si cu aerul castigatorului potului cel mare la 6/49, le pot face pe plac profesorilor , imi pot lauda colega din fata, si pot fi draguta cu restul clasei. Voi rade cu pofta la "glumitele" ( de obicei tampite ) ale soferului de microbuz si voi zambi idiotilor care mai au putin si imi intra in ochi. Iar la coborare, ii voi spune un "nu'i nimic" alaturi de o privire iertatoare, tipului care m'a calcat pe juma' de picior.
Toata lumea ma va lauda si ma va vorbi pe la spate.. de bine. Voi trece drept tipa plin de altruism, " one in a million", fetita scumpa a societatii!
Nimeni nu va sti insa ca ajung la scoala cu cea mai mare lene posibila si cu un dezinteres total, pregatit pentru omul de la catedra care imi este profesor, ca mi'as ucide in chinuri colega din fata pentru ineptiile pe care le debiteaza si pentru felul pupincurist pe care'l afiseaza in relatia cu profesorii, ca i'as prinde in capse gura soferului de microbuz, iar idiotului i'as "ceda" una din privirile mele pline de dispret.
Nu, nu l'am uitat pe tipul care m'a calcat pe tenesi. Zace deja sub rotile microbuzului !
Asta nu e un post despre mine! Este un post despre fiecare din noi!
Este oare acesta un motiv destul de puternic sa fim noi insine, scapand astfel de zambetele fabricate sau produse de parul prea strans in coada?!

Esti ceea ce vrei sa fii si ai ceea ce stii sa obtii!

Ar trebui sa stii ca umilinta nu te duce pe culmi, sau, daca te ajuta sa ajungi cumva acolo sus, succesul capata un gust amar.

Da, ai inteles bine. Trebuie sa fii cel ravnit, nu cel care cerseste!

Si daca v'as.. in..?! :>

Ce insemnare isterica imi vine sa scriu, vai vai!!! Nu suport sa ma enervez din aspecte tehnice ale vietii, s'a inteles?! Deci nu suport. Tampitilor. Ca sunteti mai multi, ca de obicei. Asta chiar este ultima data cand ajungem aici; stiu ca nu e clar inca, dar va fi. Adica tot eu sa'mi tai singura curele din pielea de pe spinarea mea, ca'n basmele alea nebune?!

Inteleg ca rad destul de mult, dar deja mi s'a parut.. culmea secolului, ca mi se cere sa ma amuz fix cu aia care m'au disperat acum. Si'nca sa radem stilat, asa, ca doar avem pretentii. Gluma a mers prea departe, dar nu'i problema, eu pana maine imi rezolv situatia si niciodata, niciodata nu'mi va mai pasa. Chiar nu!!!
Aaaaa, dar stai! Ha-ha, cat de tare, mda. Au aparut si alte aspecte, nu doar alea tehnice. Well, deci sa plangem, totusi. Si sa murim singuri, dar cu prostia in brate.

Din ce in ce mai clar, totul..

..don't hug me, it only makes me want to never let go!

cuatro.

Nu'mi venea sa cred cand l'am vazut azi! Ochii aia frumosi.. acum pareau o cafea dizolvata. Si prin venele alea, odata colorate, acum nu mai trecea niciun simt. Si mi'am amintit brusc, cum am calcat peste inima lui si mi'am frecat piciorul, ca si cum as stinge o tigara. El a fost tigara mea. Acum, inevitabil, sa consumat. M’am inecat cu fumul lui, m’am ars cu scrumul lui, acum tot ce a ramas e un filtru cancerigen care imi produce mila.
A trebuit sa plec..
Ultima tigara se stinge acum de la sine, in timp ce'mi admira goliciunea sufleteasca. Niciodata n'am fost buna la cuvinte, n'am stiut ce sa zic la momentul potrivit. Am stiut doar sa imbratisez si sa iubesc nebuneste, sa sarut si sa simt. Dar nici macar asta nu mi'a mai ramas, de cand am plecat. Sunt goala pe dinauntru, si nu pentru ca nu mai este el, ci pentru ca m'am ratacit in mrejele alter-ego'urilor mele. E periculoasa treaba, sa ai personalitate multipla, si de fiecare data sa fii altcineva. Dar nu asta mi'am dorit?! Sa fiu altcineva?! Sa simt altceva?!
Si totusi, tu asta de acum, tu de ce mai stai?! Tu ce mai astepti?! Crezi ca o sa imi revin asa, de parca nimic nu s'ar fi intamplat in viata mea?!
Ma pufneste rasul.
Tipic. Tipic sa radem de replicile noastre sordide, aruncate doar ca sa fie acolo si ca sa ne dea un fals sentiment de siguranta.
Ce siguranta, copile, cand eu stau pe pervaz asteptand sa tresar si sa cad?! Eu cred! Nu cred, sunt sigura. Tot ce mi'a mai ramas acum e sa scriu porcarii d'astea lamentabile si sa esuez in tot ce fac, pentru ca oricum sunt un nimic. Nu ca tu n'ai fi la fel ca mine. Sau, nu neaparat ca mine.. Asta e alta problema!
Asa ca ultima tigara se stinge de la sine, o data cu ultima privire aruncata asupra ta. Dar ma pot pune eu cu "destinul" scris in stelele tale imaginare?! N'ai decat sa'ti deplangi soarta mai tarziu.. M'ai enervat si inca o faci atat de mult!
Mai bine baga'te in pat langa mine si cuibareste'te la pieptul meu. Oricum nu ne'a mai ramas nimic! Asa ca.. mai poti ramane doua minute, apoi poti sa pieri!
Te voi cauta eu pentru a'ti spune unde te'am scrumat ultima data!